FLOAREA DE LOTUS

Atunci cand stabilim limite realiste pentru responsabilitatile noastre, putem sa ne ocupam de ceea

ce suntem datori sa facem, si sa renuntam la ceea ce nu intra in responsabilitatea noastra. Facand

acest lucru, aflam mai multa bucurie in a sprijini pe cei din jur, creind relatii de cooperare din ce

in ce mai armonioase.

Ca sa ne castigam pacea sufletului, cel mai simplu este sa demisionam din functia de Director

General al Universului.

Larry Eisenberg

"Uniti ne ridicam, divizati cadem.

Multe maini fac munca mai usoara.

Nimeni nu este mai destept decat noi toti la un loc."

Sunt multe moduri de a enunta acelasi principiu, dar fiecare exprima acelasi sentiment: Lucrand

impreuna, cooperand, putem sa ducem la indeplinire lucruri care ar fi imposibile fara un efort de

cooperare - de exemplu construirea unui zgarie-nori sau regizarea unei piese de teatru. Familii,

corporatii, imperii, se ridica si cad in functie de calitatea si nivelul de cooperare si

responsabilitate care exista intre membrii lor. La nivel individual, propria noastra functionare ca

fiinte umane depinde in mare parte de starile noastre interne de cooperare.

Inainte de a putea sa ajutam pe altii, trbuie mai ales sa ne ajutam pe noi insine - sa ne punem casa

noastra in ordine, pe dinauntru si pe dinafara - si sa reconciliem conflictele subpersonalitatilor

noastre: credinte, valori, idei care par sa se opuna una alteia, sau care par sa fie separate in parti

cu caracteristici opuse. S-ar putea sa fie chiar nevoie sa facilitam cooperarea dintre emisferele

dreapta si cea stanga ale creierului nostru, prin diverse metode educative care ajuta la integrarea

ambelor emisfere ale creierului.

In relatia noastra cu noi insine, cu alte persoane, si cu propria noastra experienta de viata, este

nevoie sa descoperim punctul nostru de echilibru, sa definim si sa delineam limitele si granitele

nivelului de responsabilitate care ni se potriveste noua cel mai bine, sa ne recunoastem valorile,

nevoile si prioritatile care s-ar putea sa fie foarte diferite de cele ale parintilor, fratilor,

partenerilor de viata, sau altor persoane. Cei dintre noi care simtim nevoia sa ajutam, sa servim si

sa asistam pe ceilalti, putem, daca nu suntem atenti, sa ajungem la Supracooperare, pana la

gradul in care ne debiliteaza atat pe noi, cat si pe cei care ajung sa devina dependenti de noi; in

cazuri extreme, se poate ajunge la codependenta, unde ne pierdem in interesul excesiv pentru

viata altor persoane.

Daca supracooperam, nimeni nu se va plange, bineinteles, dar dupa o perioada pendulul se va

muta in directia opusa, in subcooperare, si atunci ori simtim resentimente la adresa celor pe care

i-am ajutat, ori incepem sa rezistam ideii de ajutor, sau continuam sa facem diverse servicii

pentru cei din jur, insa fara sa punem inima in ceea ce facem. O relatie sanatoasa trebuie sa fie

bazata pe echilibrul dintre primire/oferire, si pe distribuirea echilibrata a responsabilitatilor in

societatea respectiva. Cea mai elevata forma de cooperare si sprijin este cea in care se

incurajeaza si se imputerniceste fiecare persoana sa faca singur, cat mai multe si diverse lucruri.

Cel mai bun ajutor este de multe ori chiar a face Cererea cea mai potrivita.

Aceasta lege ne reaminteste sa ne respectam valorile noastre interne, si sa ne gasim propriul

nostru punct de echilibru. Aplicand-o, sprijinim pe cei din jur, dar acceptam si ajutor si sprijin de

la cei din jur.

Constientizarea responsabilitatii:

Sa ne imaginam un loc unde ne simtim in siguranta, intr-o gradina de exemplu, unde se afla o

masa cu doua scaune. In mintea noastra, invitam doua parti pe care le simtim opuse in

personalitatea noastra, si le rugam sa stea la masa, fata in fata. De exemplu putem sa invitam o

parte care sa reprezinte corpul fizic, si alta care sa reprezinte ratiunea noastra; sau o caracteristica

a noastra care ne place, si alta care ne displace, sau o parte din trecut, si alta din viitor, sau o

parte care acuza, si alta care este foarte iertatoare. Oricand avem idei si sentimente conflictuale,

punandu-le fata in fata si ascultand ce are fiecare de spus este un exercitiu foarte bun, care ne

pune in legatura cu subconstientul nostru, care ne reveleaza motive ascunse si metode aparent

contrare in scopul servirii intregului. Ascultam tot ce are fiecare de spus, in mai multe sedinte,

daca este cazul. Dupa ce partile se exprima pe fata si se ajunge la o concluzie si la un numitor

comun, le multumim, si le spunem la revedere.

Aplicarea legii Responsabilitatii:

1. Scrieti sau ganditi-va la o lista de lucruri pe care ati fi de acord sa le faceti daca cineva v-ar

ruga, si o lista de lucruri pe care nu le-ati face, chiar daca v-ar ruga. Unde ati trage linia, si de ce?

Constientizati-va pozitia, si nu uitati nici de flexibilitate, de acordarea unor margini plus/minus.

2. Scrieti o lista de lucruri pe care sunteti de acord sa le faceti acasa sau la serviciu, si alta cu

lucruri pe care nu sunteti de acord sa le faceti.

-cate din acestea din urma le faceti totusi, si de ce?

-faceti vreodata lucruri pentru rude, prieteni sau alte persoane, ca apoi sa va plangeti?

-va simtiti responsabil pentru greselile altor adulti, sau pentru viata lor?

3. Treceti in revista fragmentele din viata voastra, unde ati incercat sa ajutati prea mult, sau unde

ati adunat resentimente indreptate asupra altor persoane. Daca va simtiti exploatati sau

neapreciati, ca un martir sau ca un fel de sclav, ce credeti ca s-ar putea face ca sa va recastigati

echilibrul?

Faceti un plan concret de actiune.

”Reiki Floarea de Lotus” - IASI - ROMANIA - Maestru Daniela Ionela Ionescu