FLOAREA DE LOTUS

In cadrul unor fenomene specifice, a caror existenta este totusi obiectiva, radiestezia face parte din fenomenele de tip ESP (extrasenzorial perception), sau cu alte cuvinte fenomenelor extrasenzoriale, care se manifesta in afara simturilor noastre. Radiestezia poate fi numita ca o functie intuitiv-analitica, deoarece este foarte utila legaturii dintre mijloacele gandirii, logicii si analizei si cele nascute din intuitie. In ceea ce priveste practicarea radiesteziei, este necesara o stare psihica speciala, deoarece sunt folosite pe de o parte, analiza clara a starilor si pe de alta parte, intuitia. De aceea, pentru folosirea radiesteziei cu ajutorul pendulului, intotdeauna este necesara o sanatate fizica si o stare psihica buna si totodata o gandire logica.

Fluxul informational este transmis, prin intermediul sistemului nervos, de la cele mai profunde zone ale creierului si apoi dirijat pentru a fi receptionat si decodificat sub forma semnalelor de catre constient. Instrumentele utilizate in radiestezie amplifica atat aceste semnale cat si legatura ce se realizeaza intre creier si psihic. Descoperind, si apoi interpretand aceste semnale, este posibil accesul spre alte frecvente de vibratie. Instrumentele folosite in radiestezie reprezinta o astfel de punte intre sistemul nervos si psihic. Este cunoscut faptul ca subconstientul este in legatura cu tot ceea ce se petrece in interiorul, dar si in exteriorul nostrum.

Factorul uman este foarte important in radiestezie. Astfel,o conditie necesara pentru ca instrumentul radiestezic sa fie o astfel de punte de legatura, este starea psihica  a operatorului. Practicantul radiestezist trebuie sa fie relaxat, sa stie cu precizie ceea ce doreste sa investigheze si sa stabileasca in prealabil un cod cat mai exact si clar de raspuns. In timpul  investigatiilor radiestezice, constientul operatorului  cuprinde un spectru destul de limitat de senzatii, cu precadere cele apartinand celor cinci simturi fizice: miros, gust, vaz, pipait, auz. Subconstientul insa, este receptiv la toate fluxurile informationale ce depasesc sfera simturilor obisnuite. Semnalele informationale primite la nivelul constientului sunt asimilate si pot fi transpuse prin intermediul instrumentelor radiestezice, dar nu numai de catre acestea. Ele pot sa se manifeste in starile de constiinta modificata, cum ar fi in starile de mediatie, de rugaciune sau de iubire.

Radiestezia, practicata de mii de ani
Radiestezia foloseste anumite indicatoare, cum ar fi baghete sau pendule, ajutand activitatea inconstienta sa se manifeste voluntar, pentru a descoperi astfel, ceea ce, in mod obisnuit, nu este accesibil omului. Vom aborda pe larg, dar totodata,  pentru a putea intelege fenomenul la care face referire radiestezia, este recomandat sa facem o mica incursiune in trecut, caci privind traditiile si culturile stavechi, observam ca principiul armoniei universale era foarte important.

Armonia presupune printre altele, reflectarea partii in tot si a totului in parte. Astfel, lucrurile, fenomenele exterioare, carora le corespund anumite frecvente de vibratie, sunt reflectate in fiinta umana. Probabil ca filosofii si inteleptii din trecut, considerand fiinta umana inzestrata cu o anumita senzitivitate, au descoperit faptul ca omul poate recepta si constientiza vibratiile cu frecventele lor specifice. Radiestezia cu bagheta magica a fost cunoscuta in China cu mii de ani in urma. Pe un basorelief datand de acum aproximativ 4000 de ani este prezentat imparatul Yu tinand in mana un instrument in forma de vergea, asemanator unei baghete unghiulare. In China, inainte de contruirea locuintelor, era consultat un specialist numit "geomant" (prezicator in pamant) care, cu ajutorul unui obiect asemanator baghetei unghiulare, analiza locul destinat constructiei.

Aplicarea radiesteziei a continuat de-a lungul timpului, astfel ca pe la sfarsitul evului mediu, bagheta era considerata un dispozitiv folositor la exploatarea diferitelor minerale. Incepand cu epoca Renasterii, radiestezia a cunoscut o mare dezvoltare si a devenit obiectul unor cercetari rationale. In special in Franta, radiestezia  a avut o dezvoltare deosebita, dar si in alte tari europene si chiar in Statele Unite ale Americii. Dupa cum am observat, radiestezia a fost cunoscuta si practicata de  foarte mult timp, insa denumirea a fost introdusa pe parcursul dezvoltarii sale. Astfel, cuvantul radiestezie (radiesthesie) a fost inventat in anul 1890, de catre abatele Bouly, unind o radacina latina si una greaca.

Cuvantul latin este radius, iar cuvantul grec este aesthesis. Primul inseamna, vibratie, unda, radiatie, iar al doilea se traduce prin sensibilate. Termenul "radiestezie" a fost lansat in anul 1919 de abatele Bayard, professor la Univesitatea catolica din orasul Lille si de abatele Bouly, de la parohia Hardelot. Dupa cativa ani, Emile Christopher i-a adaugat prefixul "tele", teleradiestezia fiind definita ca radiestezia la distanta. Radiestezia foloseste anumite indicatoare, cum ar fi baghete, pendule, ansa ajutand activitatea inconstienta sa se manifeste voluntar, pentru a descoperi astfel, ceea ce, in mod obisnuit, nu este accesibil omului. Vom aborda pe larg , dar totodata cu prudenta, fenomenul radiesteziei, prezentand in articolele viitoare atat informatii teoretice, cat si practice asupra acestui incitant subiect.

Radiestezia fizica
Exista doua grupari distincte de radiestezisti profesionisti. Si anume, cei care care fac parte din radiestezia numita "fizica" si cei ai radiesteziei numita "mentala". Dupa cum lucrarile profesorului Rocard o demonstreaza, fenomenul radistezic este o combinatie a celor doua, astfel incat aceasta disputa dintre cele doua grupari nu isi are rostul. Aceste doua tipuri de radiestezie arata ca individul este fizic sensibil la anomaliile magnetice terestre, dar ca se poate, de asemenea, sa i se modifice senzatiile, conform psihismului sau. Vom prezenta in cele ce urmeaza, cateva elemente referitoare la radiestezia fizica, urmand sa prezentam in articolele viitoare despre radiestezia mentala. Radiestezia fizica este sustinuta de cei care socotesc ca electricitatea si magnetismul sunt la originea tuturor fenomenelor radiestezice ce emit "unde" captate de pendul. In aceasta viziune, adeptii radiesteziei "fizice" considera ca psihicul, gandul, nu intervin in actul radiestezic.

Adeptii radiesteziei fizice au conceput in foarte scurt timp, in afara de instrumentele clasice, care sunt pendulul si bagheta, tot felul de aparate. Aceste aparate, mai mult sau mai putin sofisticate sunt destinate diferitelor cercetarilor. Cu ajutorul unor instrumente ultrasensibile s-a urmarit o mai usoara receptare a radiatiilor si de asemenea compensarea unei eventuale lipse a sensibilitatii operatorului.  Practicantii radiesteziei fizice folosesc intotdeauna un martor. Martorul este un obiect destinat sa-l ajute pe radiestezist in cursul cautarilor lui: acest obiect este fie un esantion identic cu substanta cautata (ce se introduce in cavitatea prevazuta in acest scop in pendul), fie un element material avand o afinitate importanta cu elementul cautarii (radiestezistii spun atunci ca opereaza prin "sintonizare" intre martor si obiect, adica acord perfect intre acestea doua). Martorii pot fi grupati in patru categorii: martorii naturali (acestia sunt esantioane ale materiei cautate); martorii impregnati (isi trag proprietatile radiestezice din contactul pe care l-au avut cu obiectul sau persoana cautata); martorii artificiali (adaugati de operator si  folositi datorita marii lor puteri de autosugestie); martorii fotografici (in cazul in care se cauta persone disparate, martorul esential este fotografia).

Radiestezia mentala

Radiestezia mentala este sustinuta de toti cei ce considera ca spiritul uman este suveran in univers. Acestia considera ca orice fiinta umana detine un instinct primitiv, care impreuna cu dezvoltarea unor facultati mentale, cum ar fi intuitia si selectia, poate astfel, sa participe in cadrul fenomenului radiestezic. Radiestezia mentala (psihica, spirituala, intuitiva) isi bazeaza sistemul teoretic pe asa numita teorie informationala. Conform acestei teorii, in univers, exista stocate datele la care subconstientul operatorului radiestezist apeleaza. Apoi cu ajutorul codului stabilit (conventiei mentale stabilite), constientul exprima raspunsul primit.

Radiestezia mentala cuprinde doua faze distincte dar succesive. Este vorba de orientarea mentala si conventia mentala.Orientarea mentala consta, pentru operator, in a se concentra puternic asupra obiectului cercetarii lui, cu excluderea oricarei alte preocupari. Este vorba, asadar, de o veritabila conditionare mentala si psihica, prealabila oricarei munci radiestezice. In cadrul acestei etape este necesar ca operatorul sa se gandeasca cu seriozitate la formularea intrebarii ce urmeaza a fi folosita. Aceasta pregateste operatorul pentru urmatoarea faza si anume conventia mentala. Astfel, atunci cand este cautat cu pendulul un obiect, oricare ar fi el, operatorul nu trebuie sa spuna: "Vreau sa gasesc acest obiect", nici "As dori sa gasesc acest obiect", ci mai curand: "Doresc sa devin sensibil in prezenta acestui obiect si sa-mi indrept gandurile exclusiv catre el". Orientarea mentala dirijeaza astfel, subconstientul operatorului catre obiectul cercetarii, excluzand toate celelalte influente.

Conventia mentala este partea fundamentala a oricarui act radiestezic, deoarece ea reprezinta un acord pe care operatorul il incheie cu el insusi. Aceasta intelegere trebuie sa permita interpretarea miscarilor instrumentului radiestezic, in raport cu dorinta mentala sau cu intrebarile ce au fost formulate. Instrumentele folosite (bagheta sau pendulul), statice la inceperea oricarei cercetari, se pun in miscare de indata ce operatorul a initiat procesul. Conventia mentala este, deci, acea decizie personala, ce va indruma operatorul sa codifice diferitele miscari ale instrumentului radiestezic, in scopul unei interpretari cat mai juste si cat mai precise.

Influente psihice si exterioare asupra factorului uman
In toate experientele radiestezice efectuate s-a constatat faptul ca, instrumentele nu functioneaza niciodata fara ajutorul unui operator. De exemplu, daca pendulul folosit de operator se roteste deasupra unei surse de semnal, cum ar fi apa, el nu se va roti si in cazul in care, in acelasi loc fiind, este fixat de un suport. Dupa ipoteza radiesteziei fizice, sursa de apa continua sa emita radiatii, vibratii specifice, care ar trebui sa provoaca oscilatii instrumentului fie ca este sau nu tinut cu mana.

Acest experiment dovedeste importanta pe care o are operatorul in fenomenele radiestezice. Calitatile radiestezice, precum si o anumita sensibilitate de care ar trebui sa dea dovada operatorul depind de diversi factori. Personalitatea fiecarui individ, precum si starea de sanatate si de vitalitate, dar si cunostintele acumulate, conditiile investigatiilor, sunt doar cativa factori ce contribuie la calitatile pe care le poate avea operatorul radiestezic. In fenomenul radiestezic este necesar un climat psihic favorabil pentru producerea acestuia la randamentul si performantele dorite.

De aceea, erorile sunt intr-un procentaj mai mare atunci cand experientele sunt realizate in public comparativ cu cele realizate fara spectatori, fara enervare si fara obligatia de a reusi cu orice pret. Psihicul uman este obisnuit sa se serveasca de instrumentul sau in anumite conditii, insa el este perturbat intr-o masura mai mare sau mai mica, atunci cand aceste conditii sunt modificate. Influentele psihologice si perturbatiile exterioare sunt termeni care caracterizeaza o serie intreaga de probleme care sunt in legatura cu influentele umanului asupra procesului intuitiv. Pe de o parte, aceste influente sunt cauzele majoritatii erorilor si concluziilor false in determinarile radiestezistilor.

Exista, astfel, posibilitatea aparitiei unor influente perturbatoare in procesul de masurare, de determinare, datorate unor preocupari colaterale, a neincrederii in investigatiile respective, a unor prejudecati si a asteptarii unui anumit rezultat. Aceasta constituie cateva cauze in aparitia unor interpretari gresite a rezultatelor precum si a unor concluzii false. Ele se realizeaza pe fondul unei nerabdari in a nu analiza toate aspectele care intervin. Pentru a evita raspunsurile eronate este necesar sa se mentina pe parcursul intregii investigatii concentrarea pe algoritmul impus initial. De exemplu, atunci cand se cauta un anumit lucru trebuie mentinuta imaginea acelui lucru. Daca inlaturarea de alte influente sau imagini nu va fi realizata cu succes, atunci nu se poate conta pe gasirea sigura a lucrului respectiv.

Este necesar ca operatorul sa reuseasca sa-si mentina gandul intens si concentrat asupra actiunii care este executata. Unele personae care se straduiesc sa aiba o comportare psihica necesara, corespunzatoare scopului propus, nu se pot elibera complet de prejudecati si de anumite presiuni exterioare si li se pare destul de dificil sa obtina rezultate optime. Cu toate ca este necesara propria intuitie cat si observarea cu atentie a gandurilor, toate acestea trebuie sa se realizeze in mod relaxat, retinut. Atunci atentia devine atat de intensa incat se analizeaza toate miscarile si reactiile proprii, rezultatele obtinute pot fi eronate. Activitatea trebuie abordata cu o voiosie relaxanta, nu cu incrancenare. Ideala este o stare de echilibru psihic in raport cu propria persoana, cu instrumentul folosit si cu problema de ce se doreste a fi rezolvata.

Indicatii in practicarea radiesteziei
Spre deosebire de timpurile indepartate, cand investigatiile radiestezice erau realizate empiric, de-a lungul timpului metodele au evoluat cu rapiditate, astfel ca in zilele noastre radiestezia este mult mai accesibila atat din punct de vedere al intelegerii fenomenologiei ei, cat si al practicarii cu succes. Probabil, unele persoane se intreaba daca niste aptitudini speciale sunt necesar in lucrul radiestezic si daca sunt inzestrate cu acestea. Cel mai bun mijloc de a evalua propriile aptitudini este pur si simplu acela de a exersa cu tenacitate, fara a fi descurajat de insuccese. Trebuie sa aveti in vedere ca aptitudinile dumneavoastra pot varia in functie de o serie de factori cum ar fi ritmul circadian, starea de sanatate, de oboseala, de interesul manifestat pentru subiectul de investigat, de scopul urmarit etc. De altfel, si in aceasta privinta ar trebui evitate autosugestia si ideile preconcepute.

Vom prezenta in continuare cateva referiri la factorii de care trebuie sa se tina seama in investigatiile radiestezice. Astfel, in timpul masuratorilor talpile picioarelor trebuie sa fie cu toata suprafata pe sol. Bratele sau picioarele nu vor fi niciodata incrucisate, pentru a nu inversa polaritatile, micsorand in aceasta situatie sensibilitatea radiestezica. Este recomandat, ca in timpul investigatiilor sa purtati imbracaminte din fibre naturale si cu o croiala cat mai lejera care sa permita lucrul.

De asemenea, este foarte important sa nu purtati  bratati, ceasuri sau alte mase metalice. Este de preferat ca investigatia radiestezica sa o realizati la lumina zilei. Daca, in desfasurarea lucrului va aflati pe teren, atunci, pe cat posibil, evitati totusi sa realizati aceasta actiune in vant sau ploaie. In lucrul radiestezic, foarte important este ca pendulul sa fie tinut cu suplete, fara crispare. Actiunea se va desfasura intotdeauna cu calm, fara precipitatii si fara a va enerva. Pe cat posibil evitati sa lucrati imediat dupa ce ati luat o masa copioasa, sau atunci cand sunteti obosit, sau imediat dupa trairea unei emotii intense.

In timpul investigatiilor radistezice, eviati sa lucrati in prezenta curiosilor sau a scepticilor. Miscarea pendulului fiind cauzata de o reactie neuromusculara subconstienta, trebuie sa fie evitate afectiunile fizice sau mentale ce pot genera contractii sau tremuraturi ale extremitatilor. De asemenea, se va evita inhibitia practicianului, care nu trebuie sa fie influentat de emotivitate, anxietate si indoieli asupra rezultatului investigatiei. Se va evita aprecierea apriori a rezultatului investigarii efectuate. Este necesar ca operatorul sa nu anticipeze concluzia masuratorilor, ci sa aiba doar ganduri interogative. De asemenea, se va evita asa zisa "frana psihologica" provenita din descurajarea operatorului, din lipsa lui de incredere in fortele proprii. Pentru aceasta, nu se vor aborda subiecte care depasesc posibilitatile operatorului radiestezic rezultate din antrenamentul efectuat pana in acel moment.

Folosirea probelor in investigatiile radiestezice
In afara de indicatoare, vechii radiestezisti au inventat si alte accesorii destinate pentru a-i ajuta in incercarile lor. Cel mai important si util dintre aceste accesorii utilizat si in zilele noastre este martorul (proba sau mostra). Proba sau martorul este reprezentat de un obiect, material, organic sau anorganic care are aceeasi natura cu materialul care este cautat sau poate fi o reprezentare grafica sau mentala sau poate fi chiar un simbol care ajuta la o mai buna fixare in subconstient a necesitatilor de care putem avea nevoie la un moment dat. Folosirea probelor in investigatiile radiestezice, nu este de data recenta. Se crede ca fantanarii secolului al XVII-lea le utilizau in cel mai mare secret. Apoi, radiestezistii au creat baghete sau pendule care contin probele in interiorul lor. Evident, trebuie specificat ca martorul (proba) nu are nici o proprietate speciala daca prin conventia mentala adoptata nu i se ofera un rol precis. In practica se pot sau nu folosi martori reali sau confectionati artificiali.

Martorii reali
Martorii reali sunt esantioane, de exemplu probe din minereuri, apa sau substanta pe care vrem sa o descoperim intr-o anumita cantitate, de obicei mai mare, si intr-o anumita zona determinata. Martorii reali pot fi de asemenea si intr-un amestec cu alte substante, minerale, dar intr-o anumita proportie dinainte stabilita.

Martorii artificiali
Martorii artificiali sunt inlocuitori ai martorilor reali si reprezinta un suport oarecare cum ar fi hartia, cartonul, plasticul etc, pe care a fost impregnat grafic si mental reprezentarea obiectului real al cercetarii. De exemplu: o batista, o fotografie sau alt obiect intim care a apartinut unei persoane disparute; o hartie pe care am scris cuvantul "aur" este un martor grafic in cazul in care cautam aur; o hartie pe care am scris o serie de calitati morale pentru a stabilii portretul moral al unei persoane etc. Acest martor grafic pe care este inscris un cuvant sau un desen are rolul de a ajuta radiestezistul in cercetarea pe care o efectueaza si care poate inlocui eficient martorii reali mai dificil de folosit. In afara de inscriptionarea grafica, pentru a realiza un martor artificial, este necesar sa cunoastem proprietatile precum si partile constructive sau alte calitati ale martorului real. De asemenea este necesar sa ne concentram puternic si focalizat gandirea pentru a inzestra suportul ales cu calitatile si proprietatile dorite.\

Modul de folosire a probelor
Atunci cand este folosita proba (martorul) trebuie sa fie tinuta in asa fel incat sa vina in contact intim cu indicatorul radiestezic. Martorul se tine in aceeasi mana in care se tine pendulul. Insa ideal este sa folosim un pendul care sa contina o incinta in care sa poata fi introdusa mostra respectiva. In cazul martorilor lichizi acestia se vor introduce in sticlute sau tuburi. Ceilalti martori pot fi folositi insa, ca atare. Ideea de baza in folosirea martorilor este ca raspunsul primit va face referire de fiecare data numai la acele lucruri care sunt intr-o anumita relatie cu martorii. Este necesar ca radiestezistul sa realizeze faptul ca martorul este in corelatie cu persoana cautata sau obiectul cautat. Aceasta deoarece la baza folosirii probelor sau mostrelor este principiul rezonantei, despre care vom prezenta mai multe in articolele viitoare.

"Reiki Floarea de Lotus" IASI - ROMANIA - Maestru Daniela Ionela Ionescu